DETERMINĂRI ECONOMICE ALE RĂZBOIULUI HIBRID CARE A URMĂRIT DEZINDUSTRIALIZAREA FORȚATĂ A ROMÂNIEI
DOI:
https://doi.org/10.53477/2065-8281-22-80Keywords:
război hibrid;, dezindustrializare;, ; actori statali;, corporații, asasini economiciAbstract
Procesul de dezindustrializare a României, aplicat metodic și insistent după anii `90, pare a nu se integra parcursului firesc spre industria 4.0, ci mai degrabă pare a fi un proces sistematic de distrugere planificată și de radiere a industriei
postdecembriste, pe sistemul unui nou plan Valev, conceput în laboratoarele secrete ale artizanilor noii configurații mondiale. Insistența cu care s-a procedat la demolarea sistematică și planificată a majorității capacităților și platformelor industriale
mari trădează interese obscure, care nu mai pot fi plasate sub umbrela catalogării lor ca învechite sau neperformante, ci mai mult ca incomode pentru piețele externe și capitalurile străine. Pentru a înțelege mai bine mecanismele care au acționat
în vederea resetării României și readucerii acesteia la statutul de colonie semiagrară, exportatoare de materii prime, de resurse naturale și de forță de muncă ieftină, concretizată prin distrugerea industriei grele, petrochimice, alimentare și
constructoare de mașini, va trebui să pătrundem în esența cadrului de manifestare a proceselor care susțin globalismul ca ideologie și globalizarea ca politică suprastatală și neocolonialistă a marilor centre de putere internaționale
References
active news. 2018. „Călin Georgescu: Toate pierderile României de la Ștefan cel Mare încoace sunt mai
mici decât ce a pierdut România în acești 26 de ani. În această perioadă, România a pierdut peste un
trilion de euro. Capitalul străin este cel care deține puterea.” https://www.activenews.ro/stiri/CalinGeorgescu-Toate-pierderile-Romaniei-de-la-Stefan-cel-Mare-incoace-sunt-mai-mici-decat-ce-apierdut-Romania-in-acesti-26-de-ani.-In-aceasta-perioada-Romania-a-pierdut-peste-un-trilion-deeuro.-Capitalul-strain-este-cel.
Alexandrescu, Ion. 1996. „Societățile mixte sovieto-române (sovrom).” Dosarele Istoriei, nr. 3.
Anghelache, Constantin. 2018. „Studiu privind evoluția istorică a Produsului Intern Brut în România.”
Revista Română de Statistică supliment nr. 3.
Axenciuc, Victor. 2012. Produsul intern brut al României 1862-2000, serii statistice seculare și
argumente metodologice. Vol. II. București: Editura Economică.
Banu, Florian. 2004. Activitatea Sovromurilor (1945-1956). O perspectivă istorică. București: Consiliul
Național pentru Studierea Arhivelor Securității.
Calance, Mădălina și Paula-Elena Diacon. 2013. Comerțul liber și rădăcinile imperialismului modern.
Iași: Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”.
Chifu, Iulian. 2016. Război informațional. Tipizarea modelului agresiunii. București: Editura Institutului
de Științe Politice și Relații Internaționale Ion C. Brătianu al Academiei Române.
Chiper, Ioan, Florin Constantiniu și Adrian Pop. 1993. Sovietizarea României. Percepții anglo-americane.
București: Editura Ionica.
Cioroianu, Adrian. 2005. Pe umerii lui Marx. O introducere în istoria comunismului românesc. Bucureşti:
Editura Curtea Veche.
DIGI24. 2014a. ROMÂNIA FURATĂ. Tractorul Brașov – de la uzina de sute de milioane de euro, la
fabrica de voturi. https://www.digi24.ro/special/campanii-digi24/romania-furata/romania-furatatractorul-brasov-de-la-uzina-de-sute-de-milioane-de-euro-la-fabrica-de-voturi-226688.
—. 2014b. ROMÂNIA FURATĂ. Uzina Aro, cu un patrimoniu de 1,4 milioane de dolari, vândută la
preț de apartament: 150.000 de euro. https://www.digi24.ro/special/campanii-digi24/romaniafurata/romania-furata-uzina-aro-cu-un-patrimoniu-de-14-milioane-de-dolari-vanduta-la-pret-deapartament-150-000-de-euro-219954.
Giurescu, Constantin C. 2019. Istoria Românilor. ed. VI revizuită. Vol. II. București: Editura ALL.
Harvey, David. 2003. The new imperialism. Oxford University Press.
Institutul Național de Cercetări Economice. 2007. „Declinul demografic și viitorul populației României.”
https://apapr.ro/wp-content/uploads/2018/04/INCE_2007_Declinul_demografic_si_viitorul_
populatiei_ Romaniei.pdf.
Institutul Național de Statistică. 2018. „Analiza statistică a migraţiei externe după aderarea României
la Uniunea Europeană.” Revista de statistica. Supliment nr.12. https://www.revistadestatistica.ro/
supliment/wp-content/uploads/2018/12/rrss_12_2018_07_ro.pdf.
—. 2007-2019. „Buletine statistice. Arhiva buletinelor statistice lunare în perioada 2007-2019.” http://
www.insse.ro/cms/ro/content/buletine-statistice.
—. 2016. „Migrația internațională a României.” https://insse.ro/cms/files/publicatii/pliante%20statistice/
Migratia%20internationala%20a%20Romaniei_2016.pdf.
Mazilu, Dumitru. 2013. România, Săraca țară bogată. București: Editura Institutul Revoluției Române
din decembrie 1989.
Ministerul pentru Românii de Pretutindeni. 2019. Raport de activitate. Anul 2019. Guvernul României.
http://www.mprp.gov.ro/web/wp-content/uploads/2019/07/Raport-IULIE-2019_site.pdf.
Mises, Ludwing Von. 1944. Omnipotent Government: The Rise of the Total State and Total War. Reprinted
by Arlington House. New Rochelle, New York: Yale University Press.
Murgescu, Bogdan. 2010. România și Europa. Acumularea decalajelor economice 1500-2010. București:
Editura Polirom.
Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”
Septembrie 2022 77
Nkrumah, Kwame. 1966. Neo-Colonialism, The Last Stage of Imperialism. USA: International Publishers Co.
PROTV. 2020. „România, te iubesc!” Un combinat de vârf al României, distrus de „investitorii”
străini. „Până acum 2 zile era rentabil și acum nu mai e?”. Accesat 2022. https://stirileprotv.ro/
stiri/actualitate/un-combinat-unic-in-europa-distrus-de-investitorii-straini-pana-acum-2-zile-erarentabil-si-acum-nu-mai-e.html.
Sfetcu, Nicolae. 2018. Corupție, globalizare, neocolonialism. București: MultiMedia Publishing.
Șerbănescu, Ilie. 2018a. Colonialismul actual și colonia sa România. București: Editura Mica Valahie.
—. 2018b. „România: profil colonial clasic.” România liberă. https://romanialibera.ro/opinii/romaniaprofil-colonial-clasic-763974.
Tzu, Sun. 2017. Arta Războiului. București: Editura Cartex.
Vasilescu, Căpitan-Comandor Alfred. 2012. „Emergența agresiunilor nonconvenționale şi influenţa lor
asupra politicilor de securitate.” teză de doctorat, Universitatea Națională de Apărare „Carol I”,
Ministerul Apărării Naționale, București.
Worldsteel Association. 2020. „Steel Statistical Yearbooks 2010 to 2019.” https://www.worldsteel.
org/en/dam/jcr:c0f3e326-0b3d-4d91-adca096502aae51e/Steel%2520statistical%2520 yearbook%
pdf.
ZF Live. 2021. „Petre Roman, autorul celebrei propoziţii din anii ‘90, ‹‹industria României este un
morman de fiare vechi››: Statul nu trebuie să mai subvenţioneze iluzii.” https://www.zf.ro/zf-live/
zf-live-petre-roman-autorul-celebrei-propozitii-din-anii-90-19929382
