UCRAINA ÎNTRE STAREA DE PACE ȘI CEA DE RĂZBOI CU RUSIA

Abstract

După invadarea peninsulei Crimeea și amplificarea conflictelor din sud-estul Ucrainei, a devenit evident că politica Rusiei este axată pe prezervarea sferei de influență și a controlului strategic asupra deciziilor și direcțiilor politice luate de statele desprinse din fostul bloc sovietic. Pentru a putea înțelege efectele războiului ruso-ucrainean asupra Occidentului, precum și pentru a putea anticipa și a contracara o posibilă evoluție viitoare a unor fenomene similare, în state cu risc geopolitic, precum Moldova, dar chiar și în state membre ale NATO, precum țările baltice, România sau Bulgaria, merită să acordăm atenție consecințelor geopolitice ale pierderii Crimeii și a provinciilor de sud-est de către Ucraina. Articolul analizează rațiunea, mecanismele și mizele care au stat la baza declanșării războiului ruso-ucrainean atât din perspectivă geopolitică, cât și istorică. Înțelegerea modului în care diferite instrumente hibride pot fi folosite de Federația Rusă pentru a influența statele din proximitatea sa și, în special, a modului în care combinarea acestora conduce la o satisfacere eficientă a scopurilor este utilă pentru a evalua și a aborda riscurile și vulnerabilitățile sistemice ale statelor aflate în zonele disputate de Rusia și de Occident, în ultimii ani.