CORELAȚIA MOBILITATE ‒ CONTRAMOBILITATE ÎN STRUCTURILE DE GENIU

Authors

  • Adrian-Robert GHEORGHE

DOI:

https://doi.org/10.12753/2065-8281-20-49

Abstract

Deplasarea și manevra au fost şi vor rămâne, de-a lungul timpului, cerinţe imperative ale structurilor militare în câmpul tactic. Progresul tehnologic a oferit posibilităţi ridicate structurilor de manevră, pentru a-şi menţine libertatea de mişcare în câmpul tactic, simultan cu interzicerea/îngreunarea posibilităţilor de manevră a adversarului. Necesitatea asigurării unei mobilități crescute a structurilor luptătoare proprii în câmpul tactic a determinat apariția unei generaţii noi de forţe de sprijin de geniu, modulare şi standardizate, cu o doctrină aflată în acord cu cerinţele generate de câmpul de luptă modern și, mai ales, cu o capabilitate crescută de adaptare și integrare a resurselor externe, în scopul îndeplinirii sarcinilor specifice.

References

*** Dicţionarul enciclopedic militar, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, Bucureşti, 2001.
*** Dicţionarul explicativ al limbii române, ediţia a II-a, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1996.
*** FT-1 Doctrina operaţiilor forţelor terestre.
*** FM 3-34, Engeneer Operations , Washington DC, April, 2014.
Gl.bg. Grecu Petre, Amenajarea genistică a acțiunilor militare, Editura Ars Docendi, București, 2002
Col.prof.univ.dr. Preda Ion ş.a., „Procesul de planificare în operaţiile militare”, Buletinul Universității Naționale de Apărare „Carol I”, nr. 4 / 2004.
Gl.mr.dr. Frunzeti Teodor, „Mobilitatea fortelor – condiție importantă pentru creșterea capacității de autoprotecție și de atac a forțelor terestre”, seminar România – membru al Alianţei Nord-Atalantice, Bucureşti, 2004.
Gl.bg.dr. Visarion Neagoe ş.a., Experienţă acumulată – Operaţii de geniu, Editura Centrul Tehnic-Editorial al Armatei, București, 2006.

Downloads

Published

2020-10-15

Issue

Section

Articole