MANAGEMENTUL CUNOAȘTERII ÎN INFRASTRUCTURILE CRITICE LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI – ASPECTE GENERALE
Abstract
În acest articol am tratat managementul cunoașterii și modul în care acesta este înțeles și aplicat în societățile bazate pe competitivitate privind infrastructurile critice la începutul secolului XXI. Motivul pentru care am ales să continui studierea acestui subiect este legat de actualitatea și de potențialul acestuia în infrastructurile critice. Obiectul acestui studiu îl constituie definirea locului, a rolului şi a implicaţiilor infrastructurilor critice, în contextul societăţii informaţionale şi al societăţii cunoaşterii (SI-SC). Scopul pe care l-am urmărit este acela de a realiza integrarea tot mai accentuată a organizaţiei militare, în ansamblul său. Pe de altă parte, aprofundarea subiectului s-a bazat și pe considerente profesionale de dezvoltare ulterioară a domeniului de referință. Ipoteza principală a acestui articol a fost că prin folosirea managementului cunoașterii și prin utilizarea sistemelor bazate pe acest concept sau pe algoritmele care stau la baza acestuia, societățile competitive consolidează cadrul de desfășurare a viitoarelor societăți bazate pe cunoaștere. Întrebarea pentru care am căutat un răspuns pune în raport cauzalitatea procesuală a demersului evolutiv, respectiv dacă societățile competitive în infrastructurile critice vor da naștere societăților bazate pe cunoaștere sau dacă societățile bazate pe cunoaștere vor scoate treptat din uz societățile competitive. Obiectivul acestui articol este legat de imaginarea unor modele de observare și de analiză a managementului cunoașterii privind infrastructurile critice din societățile competitive și prin extrapolare din societatea românească. Obiectivul final este integrarea tuturor capabilităţilor informaţionale şi informatice privind managementul cunoașterii într-o reţea informaţională naţională de apărare (RINA), care, la rândul ei, va fi integrată în reţelele informaţionale NATO.References
Ackoff Russell Lincoln, Creating The Corporate Future, John Wiley & Sons, New York, 1981.
Ackoff Russell Lincoln, From Data to Wisdom, Journal of Applies Systems Analysis, Volume 16, 1989.
Billinghurst Mark, Haller Michael, Thomas Bruce, Emerging Technologies of Augmented Reality: Interfaces and Design. Idea Group Publishing, 2006.
Brooking A., Intellectual Capital: Core Asset For The Third Millennium Enterprise, Int. Thomson Business Press, London, 1996.
Burnham James, The Managerial Revolution: What is Happening in the World. New York: John Day Co., 1941.
Burstein F. & Linger H., Supporting post-Fordist work practices: A knowledge management framework for dynamic intelligent decision support, Journal of Information, 2003.
Crawford John, The Era Of Human Capital: The Emergence Of Talent, Intelligence, And Knowledge As The Worldwide Economic Force And What It Means To Managers And Investors, Harper Business, New York, 1991.
Davenport Thomas, Manage your Knowledge – not Your Time, Knowledge Management Review, vol. 3, no. 5, 2000.
Davenport Thomas, Prusak Laurence, Working Knowledge – How organizations manage what they know, Harvard Business School Press, Boston, Massachusetts, 1998.
Dragomir Ştefănescu, Camelia, Managementul bazat pe cunoştinţe ‒ o nouă provocare a societăţii moderne, workshop PROIECT eCEL, 2006.
Drăgănescu Mihai, Conștiința, frontieră a științei, frontieră a omenirii, comunicare la sesiunea CRIFST, Academia Română, 18 oct. 2000, Revista de filosofie, nr. 1-2, 2000.
Drăgănescu Mihai, Cunoașterea și societatea cunoașterii, comunicare la sesiunea de lansare a programului strategic SI-SC, Academia Română, 2001.
Drăgănescu Mihai, Societatea cunoașterii, Diplomat Club, nr. 6, 2001.
Drăgănescu Mihai, Societatea informațională și a cunoașterii. Vectorii societății cunoașterii, publicat în „Strategii și soluții pentru Societatea Informațională ‒ Societatea Cunoașterii în România”, coordonator acad. Filip Florin Gh., Editura Expert, București, 2001.
Drăgănescu Mihai, The Economy of the Knowledge Society, intervenție la Conferința „Noua economie ‒ o șansă pentru România”, București, 2001.
Drucker Peter Ferdinand, Managing For The Future: The 1990's And Beyond, Truman Talley Books/Dutton, New York, 1992.
Drucker Peter Ferdinand, Societatea post-capitalistă, Editura Image, București, 1999.
Fayol Henri, Administration industrielle et générale; prévoyance, organisation, commandement, coordination, controle, H. Dunod et E. Pinat, Paris, 1916.
Frederick Winslow Taylor, Shop Management, American Society of Mechanical Engineers, New York, 1903.
Goldman A.I., Knowledge in a social world. Oxford: Clarendon Press, 1999.
Hacking I., Representing and intervening. Cambridge: Cambridge University Press, 1983.
Ichijo, Kazuo, Nonaka Ikujiro, Knowledge creation and management – New Challenges for Managers, Oxford University Press, 2006.
Itami H., Roehl T.W., Mobilizing Invisible Assets, Harvard University Press, Cambridge, 1987.
King Gary, Keohane O. Robest, Verba Sidney, Designing Social Inquiry: Scientific Inference in Qualitative Research, Princeton University Press, Princeton, NJ, 1994.
Kitcher P., The advancement of science. Oxford: Oxford University Press, 1993.
Leonard-Barton D., Wellsprings Of Knowledge: Building & Sustaining The Sources Of Innovation, Harvard Business School Press, Boston, 1995.
Machup F., The Economics Of Information And Human Capital, Princeton University Press, Princeton, 1984.
Munteanu Igor, Ioniță Veaceslav, Managementul cunoștințelor, Chișinău, 2005.
Nonaka I., Takeuchi H., The knowledge creating company: How Japanese Companies Create the Dynamics of Innovation, Oxford University Press, 1995.
Peter F. Drucker, „The Coming Of The New Organization”, Harvard Business Review, January-February, 1988.
Platon, Apărarea lui Socrate, în Opere, vol I, traducere, notă introductivă şi note de F. Băltăceanu, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 17 c-d, 1974.
Polanyi Michael, Prosch Harry, Meaning, Chicago, University of Chicago Press, 1975.
Popper Karl, Logica cercetării, traducere de M. Flonta, A. Surdu, E. Tiving, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981.
Roos J., Roos G., Edvinsson L., Dragonetti N.C., Intellectual Capital: Navigating In The New Business Landscape, Macmillian Business, New York, 1997.
Sebe Sorin Gabriel, Mass-Media, Revoluția Surselor Deschise, Geneza OSINT, Text aferent intervenției cu același titlu, din cadrul mesei rotunde „Societate, Democrație, Intelligence”, organizată de SRI și CNAp, București, 2008.
Stewart T.A., Intellectual Capital: The New Wealth Of Organizations, Doubleday, New York, 1997.
Taylor Frederick Winslow, Shop Management, New York, NY, USA: American Society of Mechanical Engineers, 1903.
Voegelin Eric, The New Science of Politics. An introduction, The University of Chicago Press, Chicago, 1974.
Weick E. Karl, Sutcliffe M. Kathleen, Organizing and the Process of Sensemaking, Department of Management and Organizations, Ross School of Business, University of Michigan.
Wurster S. Thomas, Evans Philip, Strategy and the New Economics of Information, Harvard Business Review, sept.-oct. 1997.
Xenopol Alexandru Dimitrie, Cauzalitatea în succesiune, Analele Academiei Române, seria a II-a, tom. XXVIII, Memoriile Secțiunii Istorice, nr. 7, 531-577, 1906.
Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Dicționarul Explicativ al Limbii Române, Ediția a II-a, Editura Univers Enciclopedic, București, 1996.
NATO Open Source Intelligence Handbook, noiembrie 2006.
Downloads
Published
Issue
Section
License
Copyright (c) 2016 Buletinul Universității Naționale de Apărare „Carol I”
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License.
Articolele publicate sunt supuse legii copyright-ului. Toate drepturile sunt rezervate Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, indiferent dacă se are în vedere întregul material sau o parte a acestuia, în special drepturile privind traducerea, retipărirea, reutilizarea ilustraţiilor, citatele, difuzarea prin mass-media, reproducerea pe microfilme sau orice alt mod şi stocarea în bănci de date. Sunt autorizate orice reproduceri fără perceperea taxelor aferente cu condiţia precizării sursei.