Aspecte ale războiului hibrid în dinamica formelor de manifestare și a mecanismelor sale de acțiune

Authors

  • Mihaela HUȘANU

DOI:

https://doi.org/10.53477/2065-8281-26-05

Keywords:

război hibrid;, războiul de generația a cincea, amenințări hibride;, impact;, Federația Rusă;, reziliență societală

Abstract

Acest articol examinează războiul hibrid ca formă dominantă a conflictelor contemporane, în contextul transformărilor profunde ale mediului internațional de securitate și al intensificării competiției strategice dintre marile puteri. Studiul evidențiază modul în care războiul hibrid combină instrumente militare și nonmilitare care pot produce efecte strategice, fără declanșarea unui conflict armat deschis. Sunt analizate principalele forme de manifestare a războiului hibrid la nivel diplomatic, politic, economic, social, informațional, cultural, cibernetic și nonmilitar, precum și metodele și instrumentele de care uzează entitățile ostile pentru a vulnerabiliza statele-țintă. Din punct de vedere metodologic, articolul se bazează pe literatura de specialitate din domeniul militar, din domeniul studiilor de securitate și relațiilor internaționale, abordarea
predominantă fiind specifică unui studiu calitativ. Concluziile cercetării relevă necesitatea accentuării dimensiunii sociologice a percepției amenințărilor hibride în rândul populației civile.

Author Biography

Mihaela HUȘANU

 

Mihaela Hușanu este expert în strategii media și comunicare, cu o vastă experiență și cu un interes special în a aprofunda și a rafina arta influențării oamenilor, inclusiv prin mijloace și instrumente de comunicare bazate pe noile tehnologii, într-o societate globală din ce în ce mai intercata. În prezent consilier la Parlamentul României - Camera Deputaților, Mihaela îmbină planificarea strategică și crearea de conținut cu activitatea de relații publice. Cu atenție la detalii, curiozitate de a înțelege dinamica unei lumi aflate în continuă transformare și ambiție de a contribui la inițiative care pot impulsiona implementarea de politici publice cu impact, Mihaela și-a pus amprenta pe activitatea profesioniștilor alături de care a lucrat, din rândurile înalților demnitari ai statului - miniștri, deputați, prefecți. De asemenea, a fost purtător de cuvânt în cadrul unei autorități publice aflate în subordinea Guvernului.

Mihaela este licențiată în Media la Universitatea Volda din Norvegia (2007) și a absolvit un masterat în Comunicare și Relații Publice la Școala Națională de Studii Politice și Administrative București (2022).

Este familiarizată cu rolul mass-media în democrație și cu practicile administrative de dezvoltare regională în Uniunea Europeană, ca urmare a participării la cursurile post-universitare de la Universitatea Volda din Norvegia (2007-2008). De-a lungul timpului, și-a dezvoltat abilitățile de planificare strategică participând la programe de perfecționare relevante de leadership, managementul crizelor, comunicare politică strategică, bună guvernare și combaterea dezinformării.

În cadrul activității de consilier la Parlamentul României - Camera Deputaților, Mihaela a dezvoltat un interes deosebit pentru a-și extinde cunoștințele și abilitățile analitice în domeniul politicii de securitate și apărare. A urmat cursurile Colegiului Național de Apărare din cadrul Universității Naționale de Apărare „Carol I”, București - programul „Probleme actuale ale securității naționale” (2021).

A început activitatea de cercetare în domeniul studiilor de securitate abordând tematica războiului hibrid și semnalând necesitatea dezvoltării, în România, a culturii de securitate și a unor mecanisme de consolidare a rezilienței societale. Printre subiectele care reflectă preocupările sale de cercetare se numără fenomenul „fake news”, controlul informației și competiția pentru putere în mediul digital, impactul politic la nivel global al pandemiei de Coronavirus, provocările globalizării la adresa securității naționale, intensificarea competiției globale pentru resurse și putere în mediul internațional, cu un accent pe războiul ruso-ucrainean și implicațiile acestuia asupra securității zonei Mării Negre.

 Mihaela vorbește fluent engleză și franceză, consideră că barierele în comunicare pot fi doborâte cu profesionalism și tenacitate. Crede în puterea exemplului personal și în succesul proiectelor în care fiecare membru al echipei aduce un plus de valoare și de competență.

 Mihaela este autoarea lucrării "Impactul politic la nivel global al pandemiei de Coronavirus ", pe care a prezentat-o ​​la a VI-a ediție a Conferinței Internaționale Strategii XXI, cu tema „România și noua dinamică a securității internaționale”, organizată de Departamentul de Operații Întrunite, Studii Strategice și de Securitate al Universității Naționale de Apărare „Carol I” București (25 iunie 2021). Articolul a fost publicat în limba engleză în volumul intitulat „Proceedings the 9th International Conference «Strategies XXI»: „România și noua dinamică a securității internaționale”, Volumul 1, Nr. 72, 2021, Bucharest, Romania, ISSN 2784-2487, ISSN-L2668-3865, pp. 29-47. DOI: https://doi.org/10.53477/2668-5094-21-02.

Alte lucrări care îi aparțin sunt „Controlul informațiilor și competiția de putere în mediul digital” și „Flota fantomă a Federației Ruse și implicațiile sale pentru securitatea zonei Mării Negre”, publicate în Revista Intelligence Info, o publicație trimestrială axată pe domeniul intelligence și domenii conexe de studiu și practică - Volumul 5, Numărul 1, martie 2026. De asemenea, Mihaela a publicat articolul „Provocările globalizării la adresa securității naționale” în Revista Cunoașterea Științifică, revistă trimestrială axată pe domeniul științei și filosofiei și domenii conexe de studiu și practică - Volumul 5, Numărul 1, martie 2026.

Downloads

Published

2026-04-09

Issue

Vol. 15 No. 1 (2026)

Section

Articole

License

Articolele publicate sunt supuse legii copyright-ului. Toate drepturile sunt rezervate Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, indiferent dacă se are în vedere întregul material sau o parte a acestuia, în special drepturile privind traducerea, retipărirea, reutilizarea ilustraţiilor, citatele, difuzarea prin mass-media, reproducerea pe microfilme sau orice alt mod şi stocarea în bănci de date. Sunt autorizate orice reproduceri fără perceperea taxelor aferente cu condiţia precizării sursei.