REZILIENȚA INFRASTRUCTURILOR CRITICE DIN CADRUL SISTEMULUI ENERGETIC NAȚIONAL ÎN SCOPUL ASIGURĂRII SECURITĂȚII ENERGETICE ȘI NAȚIONALE
DOI:
https://doi.org/10.53477/2065-8281-22-73Keywords:
: reziliență, ; infrastructuri critice energetice, securitate națională;, black-outAbstract
Securitatea energetică și, implicit, arhitectura energetică regională, compusă din infrastructuri critice energetice (stații electrice și linii electrice aeriene, la tensiunea de 400 kV), pot suferi diferite mutații și transformări, determinate de eventuale
sincope în extragerea, transportul și valorificarea resurselor energetice și a energiei, din cauza dinamismului energetic. Vulnerabilitatea acestor infrastructuri critice energetice generează o serie de riscuri și amenințări la adresa lor, periclitând
astfel viața societală, creând disfuncționalități și generând daune extreme, aduse statului. Infrastructurile critice energetice devin astfel indispensabile societății, fără de care statul și mecanismele lui nu pot funcționa și asigura bunăstarea societală,
iar protecția lor devine obiectiv major național și european, determinând reprezentanții statelor membre ale Uniunii Europene să ia măsuri în direcția identificării și gestionării oricărui risc sau amenințare. În fața vulnerabilităților, amenințărilor și
riscurilor cu care se confruntă România în noul context geopolitic dinamic, turbulent și impredictibil, de securitate globală, regională și euroatlantică, pe fondul crizei militare și sanitare, amplificat de criza energetică mondială, manifestată prin
creșterea nefondată și neașteptată a prețului energiei, statul român ar trebui să dețină o strategie de consolidare a rezilienței infrastructurilor critice energetice, bazată pe predictibilitate, flexibilitate, continuitate, adaptabilitate și reziliență.
References
Bănică, Alexandru, și Ionel Muntele. 2015. Reziliență și teritoriu – operaționalizare conceptuală și
perspective metodologice. Iași: Editura Terra Nostra.
Comisia Europeană. 2017. „Comunicare comună către Parlamentul European și Consiliu.” O abordare
strategică privind reziliența în cadrul acțiunii externe a U.E. http://www.cdep.ro/eu/examinare_
pck.fisa_examinare?eid=528.
Fîță, Daniel Nicolae, Mihai Sorin Radu și Dragoș Păsculescu. 2021. Asigurarea, controlul și stabilitatea
securității energetice în contextul creșterii securității industriale și naționale. Petroșani: Editura
Universitas.
Fîță, Nicolae Daniel. 2020. Cercetări privind identificarea vulnerabilităților infrastructurilor critice
din cadrul Sistemului Electroenergetic Național de ultra și foarte înaltă tensiune cu conexiune
internațională. Teză de doctorat. Petroșani: Universitatea din Petroșani.
—. 2019. Identificarea vulnerabilităților infrastructurilor critice din cadrul Sistemului electroenergetic
național în contextul creșterii securității energetice. Petroșani: Editura Universitas.
Fîță, Nicolae Daniel, Dragoș Păsculescu, Cristina Pupăză și Emilia Grigorie. 2022. „Metodologia
de identificare, desemnare, analiză, evaluare, protecție și reziliență a infrastructurilor critice
electroenergetice.” În Managementul rezilienței în societatea contemporană, de Olga Maria Cristina
Bucovețchi (coordonatori) Diana Elena Ranf, 180-201. Sibiu: Editura Academiei Forțelor Terestre
„Nicolae Bălcescu”.
Fîță, Nicolae Daniel, Sorin Mihai Radu, Dragoș Păsculescu, și Emilia Grigorie. 2021. „Abordarea
infrastructurilor critice energetice naționale corelată rezilienței societale și sustenabilității.” În Managementul sustenabilității și sustenabilitatea managerială între paradigme clasice și moderne, de Olga Maria Cristina Bucovețchi, Dorel Badea (coordonatori) Diana Elena Ranf, 37-58. Sibiu: Editura Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”.
MCEER. 2008. Earthquake Engineering to Extreme Event – University at Buffalo. http://www.buffalo.
edu/mceer
