RĂZBOIUL ŞI CONFLICTUL ARMAT DIN PERSPECTIVA DREPTULUI INTERNAŢIONAL

Abstract

Războiul şi conflictul în dreptul internaţional este abordat din două perspective: jus ad bellum, care este reprezentat de normele de drept ce îndrituiesc statele să utilizeze forţa armată în soluţionarea diferendelor cu alte state, şi jus in bellum, care reprezintă regulile de drept internaţional umanitar, fiind o ramură de drept a dreptului internaţional public. Ca urmare a evoluţiei lente în dreptul internaţional, dar hotărâtoare, jus ad bellum – dreptul de a recurge la război a statelor ‒ este scos în afara legii, fără a periclita dreptul legitim la apărare individuală sau colectivă a statelor la agresiunea unui alt stat, utilizarea forţei armate reprezentând excepţia de la principiul interzicerii utilizării forţei sau ameninţării cu forţa armată. Prezentarea cronologică a instrumentelor juridice din dreptul internaţional care reglementează războiul este elocventă, pentru a evidenţia evoluţia consacrării, la acest moment, în relaţiile internaţionale dintre state, a dreptului păcii ‒ jus contra bellum. În dreptul internaţional umanitar, dreptul cutumiar are o importanţă deosebită, alături de dreptul convenţional, mai ales pentru statele care nu au ratificat instrumentele juridice, care au ca obiect de reglementare acest domeniu, motiv pentru care acestea sunt obligate să respecte regulile cutumiare de drept internaţional umanitar, în timpul conflictelor armate internaţionale sau interne, fie că au sau nu calitatea de stat parte la tratatele care reglementează modul de purtare a războiului.