Amenințarea teroristă la adresa infrastructurilor critice din perspectiva riscului infracțional
DOI:
https://doi.org/10.53477/2065-8281-23-50Keywords:
infrastructuri critice, protecția infrastructurilor critice, terorism, risc infracțional.Abstract
Domeniul infrastructurilor critice s-a dezvoltat ca parte a răspunsului împotriva terorismului. Chiar dacă s-a făcut tranziția către o abordare de tip all-hazards approach, terorismul rămâne o amenințare semnificativă la adresa entităților care furnizează servicii esențiale. Reliefarea cadrului legislativ oferă o nouă perspectivă din punctul de vedere al corelațiilor dintre cele două concepte, infrastructuri critice și terorism, abordând terorismul sub aspectul riscului infracțional. Prin incriminarea infracțiunilor de terorism, intenția legiuitorului este aceea de a proteja valorile sociale, inclusiv cele care sunt dependente de funcționarea infrastructurilor critice. Nu în ultimul rând, exemplificarea prin intermediul cazurilor din jurisprudență contribuie la identificarea vulnerabilităților și la construirea scenariilor de risc, bazate pe materializarea riscului infracțional.
References
Bararu, Iosif. 2010. Infracțiunile de terorism. Legislație și procedură penală. București: Universul Juridic.
Burgess, J.P. 2007. ”Social Values and Material Threat: The European Programme for Critical Infrastructure Protection.” International Journal of Critical Infrastructures 3 (3-4): 471-487.
Cristescu, Doru Ioan. 2004. Criminalistic and Judicial Investigation of Offenses against National Security and Terrorism. Timișoara: Solness Publishing.
DIICOT. 2020. „Raport de activitate 2019.” https://www.diicot.ro/informatii-de-interespublic/raport-de-activitate.
Evans, C.V. 2020. ”Future Warfare: Weaponizing Critical Infrastructure .” The US Army War College Quarterly: Parameters 50 (2): 6.
Guvernul României. 2001. „Ordonanță de urgență nr. 159 din 27 noiembrie 2001 pentru prevenirea și combaterea utilizării sistemului financiar-bancar în scopul finanțării actelor de terorism.” Monitorul Oficial, nr. 802, 4 decembrie 2001.
___. 2010. „Ordonanță de urgență nr. 98 din 3 noiembrie 2010 privind identificarea, desemnarea și protecția infrastructurilor critice.” Monitorul Oficial, nr. 757, 12 noiembrie 2010.
INTERPOL. 2018. ”The Protection of Critical Infrastructures Against Terrorist Attacks: Compendium of Good Practices.” https://www.un.org/securitycouncil/ctc/sites/www.un.org.securitycouncil.ctc/files/files/documents/2021/Jan/compendium_of_good_practices_eng.pdf.
Înalta Curte de Casație și Justiție. 2014. „Decizia nr. 309/A/2014.” https://www.scj.ro/1093/Detalii-jurisprudenta?customQuery%5B0%5D.Key=id&customQuery%5B0%5D.Value=121153.
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.2002. „Decizia-cadru a Consiliului din 13 iunie 2002 privind combaterea terorismului (2002/475/JHA).” Seria L, Nr. 164, Iunie 2022.
___. 2022. „Directiva (UE) 2022/2557 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2022 privind reziliența entităților critice și de abrogare a Directivei 2008/114/CE a Consiliului.” L333/164, 27 decembrie 2022.
Organizația Națiunilor Unite. 1999. „Convenție internațională privind reprimarea finanțării terorismului.” Monitorul Oficial, nr. 852, 26 noiembrie 2002.
Parlamentul României. 2004. „Legea nr. 535 din 25 noiembrie 2004 privind prevenirea și combaterea terorismului.” Monitorul Oficial, nr. 1161, 8 decembrie 2004.
Roach, Kent. 2015. Comparative Counter-Terrorism Law. Cambridge: Cambridge University Press.
United Nations Security Council. 2001. Resolution 1373. New York.
___. 2014. Resolution 2178. New York.
