Semnale de avertizare privind stadiul avansat de radicalizare islamică

Authors

  • Iulia-Mihaela DRĂGAN *Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”– Informații și securitate națională

DOI:

https://doi.org/10.53477/2065-8281-23-49

Keywords:

semnale ale radicalizării, stadiul avansat de radicalizare, prevenire și avertizare timpurie, radicalizare islamică, cognitiv și comportamental.

Abstract

Articolul analizează principalii indicatori la nivel cognitiv și comportamental care pot fi observați ca urmare a manifestării procesului de radicalizare islamică, respectiv stadiul avansat de radicalizare. De asemenea, sfera de cercetare se raportează la identificarea semnalelor la radicalizare islamică, prin utilizarea unei metodologii bazate pe analiza cazurilor de radicalizare a cetățenilor români. Cum cercetarea vizează analiza principalelor semnale care trădează stadiul avansat de radicalizare individuală, acești indicatori prezintă utilitate pentru avertizarea timpurie atât din perspectiva practicienilor și autorităților competente în prevenirea și combaterea radicalizării, cât și pentru societatea civilă, în vederea creșterii gradului de conștientizare cu privire la identificarea discursului radical întâlnit în mediul online.

References

Abu Melhim, M.H., Y.M. Al-Shurman, F.A. Zainelabdin, Y.A. Rabab’a, R.A. BaniSaeed și M.A. Rababah. 2023. ”ISIS’ miscontextualization of hadith through the strategic linguistic propaganda: A socio-political analysis.” Journal of Islamic Thought and Civilization 13 (1): 89-102. doi:https://doi.org/10.32350/jitc.131.07.

Akram, M. și A. Nasar. 2023. ”Systematic review of radicalization through social media.” Ege Akademik Bakis 23 (2): 279-296. doi:https://doi.org/10.21121/eab.1166627.

Amin, El-Sayed M.A. 2014. Reclaiming Jihad: A Qur’anic Critique of Terrorism. Markfield: The Islamic Foundation.

Arena, M.P. și B.A. Arrigo. 2005. ”Social Psychology, Terrorism, and Identity: A Preliminary Re-examination of Theory, Culture, Self, and Society.” Behavioral Sciences and the Law(Wiley InterScience) (23): 485-504. doi:10.1002/bsl.653.

Benevento, A. 2020. ”Understanding the process of radicalisation from psychological perspective.” https://bpy.bilgi.edu.tr/media/document/2020/04/15/psychologyliterature-on-radicalisation_aysenur-benevento.pdf.

Bjørgo, T. și J.G. Horgan. 2009. Leaving terrorism behind. Individual and collective disengagement. Abingdon, UK: Routledge.

Bongar, B.M. 2007. The psychology of terrorism. New York: Oxford University Press.

Borum, R. 2003. ”Understanding the terrorist mindset.” FBI Law Enforcement Bulletin72 (7): 7-10.

Bötticher, A. și M. Mareš. 2012. ”Extremismus. Theories – Konzepte – Formen.” Munich: Oldenbourg Verlag: Ministry of the Interior of Brandenburg. doi:10.1524/9783486714357.

Campelo, N., A. Oppetit, F. Neau, D. Cohen și G. Bronsard. 2018. ”Who are the European youths willing to engage in radicalisation? A multidisciplinary review of their psychological and social profiles.” European Psychiatry 52: 1-14. doi:10.1016/j.eurpsy.2018.03.001.

Chifu, I., O. Popescu și B. Nedea. 2012. Religion and conflict radicalization and violence in the wider Black Sea region. Bucharest): ISPRI Publishing.

Dalgaard-Nielsen, A. 2008. Studying violent radicalization in Europe, Part II: The potential contribution of socio-psychological and psychological approaches. Copenhagen: DIIS Working Paper.

___. 2010. ”Violent Radicalisation in Europe: What We Know and What We Do Not Know.” Studies in Conflict & Terrorism 33 (9): 797-814.

Ferguson, Neil și James W. McAuley. 2020. ”Staying Engaged in Terrorism: Narrative Accounts of Sustaining Participation in Violent Extremism.” Frontiers in Psychology. Sec. Personality and Social Psychology. doi:https://doi.org/10.3389/fpsyg.2020.01338.

Grossman, M. 2018. ”The role of families and civil society in detecting radicalisation and promoting disengagement from violent extremism.” Combatting Violent Extremism and Terrorism in Asia and Europe–From Cooperation to Collaboration 155-170.

Hafez, M. și C. Mullins. 2015. ”The radicalization puzzle: A theoretical synthesis of empirical approaches to homegrown extremism.” Studies in Conflict & Terrorism 38 (11): 958–975. doi:https://doi.org/10.1080/1057610X.2015.1051375.

Hardy, Keiran. 2018. ”Comparing Theories of Radicalisation with Countering Violent Extremism Policy.” Journal for Deradicalization (15): 76-110.

Hirsi Ali, Ayaan. 2015. Heretic, the case for a muslim reformation. Bucharest, Romania: RAO Distribution.

Hofmann, D. 2012. ”Review Essay: Twenty Important Journal Articles on Radicalisation to, and De-Radicalisation from, Terrorism. Perspectives on Terrorism.” 6 (6): 104–113. http://www.jstor.org/stable/26296897.

Khader, Majeed, Neo Loo Seng, Jethro Tan, Damien D. Cheong și Jeffery Chin. 2019. Learnig from violent extremist attacks: behavioural sciences insights for practitioners and policymakers. Singapore: World Scientific Publishing.

Kundnani, A. 2012. ”Radicalisation: The journey of a concept.” Race & class 54 (2): 3-25.Maskaliunaite, A. 2015. ”Exploring the theories of radicalization.” International Studies 17 (1): 9-26. https://doi.org/10.1515/ipcj-2015-0002.

McCauley, C. și S. Moskalenko. 2008. ”Mechanisms of political radicalization: Pathways toward terrorism. Terrorism and Political Violence.” 20 (3): 415-433. doi:https://doi.org/10.1080/09546550802073367.

___. 2011. Friction: How Radicalization Happens to Them and Us. New York: Oxford University Press.

___. 2017. ”Understanding Political Radicalization: The Two-Pyramids Model .” America Psychologist 72 (3): 205-216. http://doi.org/10.1037/amp0000062.

Neumann, P.R. 2013. ”The trouble with radicalization.” International Affairs 89 (4): 873–893. https://doi.org/10.1111/1468-2346.12049.

Rowe, M. și H. Saif. 2016. ”Mining pro-ISIS radicalisation signals from social media users.” Proceedings of the International AAAI Conference on Web and Social Media. Vol. 10, No.1, pp. 329-338.

Schmid, A.P. 2013. ”Radicalisation, de-radicalisation, counter-radicalisation: A conceptual discussion and literature review.” ICCT research paper 97 (1): 22.

___. 2016. ”Research on radicalisation: Topics and themes.” Perspectives on terrorism 10 (3): 26-32.

Silke, A. 2011. The psychology of Counter-terrorism. New York: Routledge Publishing.

Silke, A. și K. Brown. 2016. ”«Radicalisation»: The transformation of modern understanding of terrorist origins, psychology and motivation.” În State, Society and National Security: Challenges and Opportunities in the 21st Century, pp. 129-150.

Sinai, J. 2012. ”Radicalisation into Extremism and Terrorism.” Intelligencer: Journal of U.S. Intelligence Studies 19 (2).

Stephens, W. și S. Sieckelinck. 2020. ”Being resilient to radicalisation in PVE policy: a critical examination.” Critical Studies on Terrorism 13 (1): 142-165. doi:10.1080/17539153.2019.1658415.

United States Bipartisan Policy Center. 2011. Preventing violent radicalisation in America.Washington DC: National Security Preparedness Group.

Veldhuis, T. și J. Staun. 2009. Islamist Radicalisation: A Root Cause Model. Hague: Netherlands Institute of International Relations Clingendae.

Webb, E. 2017. Spotting the Signs: identifying vulnerability to radicalisation among students.London: The Henry Jackson Society.

Wilner, A.S. și C.J. Dubouloz. 2010. ”Homegrown terrorism and transformative learning: an interdisciplinary approach to understanding radicalisation.” Global Change Peace & Security 22 (1): 33-51.

Wolfowicz, M., Y. Litmanovitz, D. Weisburd și B. Hasisi. 2020. ”Cognitive and behavioral radicalization: A systematic review of the putative risk and protective factors.” Campbell Systematic Reviews 16 (3): e1102. https://doi.org/10.1002/cl2.1102

Downloads

Published

2024-01-15

Issue

Section

Articole